Obiective turistice
Statiunea Ocna Sibiului este intre dealuri, avand astfel o clima blanda, ferita de curenti de aer reci si vant puternic. Astfel, variatiile de temperatura intre anotimpuri sunt mici, facand zona una perfeceta pentru relaxare, dar si pentru prevenirea si tratarea unor boli. Toate acestea, beneficiand bineinteles si de proprietatile exceptionale ale apei si namolului din lacuri.
Lacurile din localitatea insumeaza o suprafata de 35.700 metri patrati si un volum de apa de 265.700 metri cubi. Salinitatea maxima a apei este atinsa in adancuri, la contactul cu masivul de sare, unde masoara 320 g/l. Aceasta salinitate are proprietati curative de exceptie, care doar la Ocna Sibiului pot fi gasite in tara.
In statiune gasim 15 lacuri naturale, trei dintre acestea fiind cele mai sarate din Europa. (Brancoveanu, Lacul Rosu si Lacul Negru) . Cel mai adanc lac din Ocna Sibiului este Avram Iancu, care masoara 130m. Vestitul „Lac fara Fund” este declarat monument al naturii datorita fenomenului sau unic de heliotermie.
Biserica-cetate
Biserica-cetate reformată din secolul XIII, la origine bazilică romană, este construită din piatră şi cărămidă,cu ziduri foarte groase cu contraforturi, cu trei nave şi şase travee, cu absidă semicirculară şi cu turn-clopotniţă masiv. Portalul sudic păstrează un basorelief romanic reprezentând arborele vieţii flancat de doi lei. Fiind asediată de mai multe ori datorită unui incendiu biserica a fost refăcută în stilul gotic târziu, cu câteva elemente renascentiste. Din anul 1569 biserica a fost trecută de la cultul romano-catolic la cultul reformat calvin.
Biserica ortodoxă
Biserica ortodoxă română ” Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”,este ctitoria voievodală a lui Mihai Viteazul , care după bătălia de la Şelimbăr din 1599,în drum spre Alba Iulia,unde la 1600 va realiza unrea tuturor românilor într-o singură ţară,s-a oprit la Ocna Sibiului unde va porunci şi rândui să se zidească o biserică. După anul 1695 biserica va fi reconstruită de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Biserica este construită în stil brâncovenesc, în plan dreptunghiular tip “sală”, cu absidă poligonală spre est, cu decoraţii exterioare cu brâu cu profil semicilindric, încadrat cu rânduri de cărămizi aşezate în ”zimţi”şi firide dreptunghiulare, în care se mai păstrează picturi originale. În interior biserica este pictată şi păsterază fragmente importante de pictură brâncovenească precum şi tabloul votiv din anul 1723, înfăţişându-i pe domnitorii ctitori Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu.
Lacurile Horea, Cloşca, Crişan
Lacurile Horea, Cloşca, Crişan s-au format prin inundarea a şase saline neatestate documentar. Pe locul lor, în 1770, erau menţionate: Lacul Roşu Interior, Lacul Roşu Exterior, Lacul Verde Interior, Lacul Verde Exterior, Lacul Femeilor, Lacul Liber. Adâncimile maxime sunt: Lacul Horea — 44,50 m, Lacul Cloşca — 34,55 m, Lacul Crişan — 44 m. Salinitatea la suprafaţă este de 69—72 g/l, iar la adâncime, unde apa vine în contact cu masivul de sare, atinge 330 g/l. În jurul lacurilor sunt amenajate cabine şi platforme de lemn pentru plajă, duşuri, restaurant cu autoservire.
Izvoarele minerale Horea, Cloşca, Crişan, captate în sud-vestul lacului Crişan, în anul 1888, provin din nivelul freatic al Dealului Băilor. Apa este clorurosodică, bromurată, cu temperatura de 13°C şi mineralizarea de 14 g/l (Crişan), 6 g/l (Horea), 3 g/l (Cloşca).
Lacul Avram Iancu
Lacul Avram Iancu (Ocna Pustie) s-a format pe locul salinei „Fodina Maior” (“Grosse Grube”), exploatată în sistem clopot, prin două puţuri, până la adâncimea de 160 m. Adâncimea maximă este de 128 m (cel mai adânc lac antroposalin din România şi printre cele mai adânci din Europa); salinitatea la suprafaţă — 180—200 g/1; suprafaţa lacustră — 2649 m2.
Acesta este si lacul cel mai frecventat de catre turisti in cadrul complexului de lacuri naturale sarate din statiune.